carteadeschisa.ro Rss

Despre diferenţe, alteritate şi dialog intercultural – Cosmofagie

Posted on : 11-10-2010 | By : admin | In : Uncategorized

1

11TonoiuAutor: Vasile Tonoiu
Editura Academiei Române
Anul apariției: 2005
Locul apariției: Bucureşti
Număr pagini: 225
ISBN: 973-27-1217-1
acceptchecksnow.com

Pace și bine!

Ce am mai citit din Vasile Tonoiu?

Un filosof african Haris Memel Fote a spus că pretenția europenilor de obiectivitate poate fi definită ca o atitudine cosmofagă.

Mă gândeam că la fel ar putea fi văzută și atitudinea îndrăgostitului care oferă iubitei sale luna de pe cer. Ok, dar ce se întâmplă cu ceilalți? Rămân în întuneric!

Cosmofog se dovedește și Lucian Blaga în poemul său expresionist Dați-mi un trup voi munților! Atunci când cere să-și abandoneze trupul muritor în favoarea unuia enorm,făcut din piatră.

Când aș iubi
Mi-aș întinde spre cer toate mările
Ca niște vânjoase, sălbatice brațe fierbinți
Spre cer
Să-l cuprind
Mijlocul să-i frang
Să-i sărut sclipitoarele stele

Când aș urî
Aș zdrobi sub picioarele mele de stâncă
Bieți sori călători
Și poate-aș zâmbi.

Și romantismul a fost de o cosmofagie feroce. La Eminescu, Cătălina, devoratoarea de Luceferi, Luceafărul sorbind din șerbetul Cosmosului, bătrânul dascăl care depozitează în degetul mic întregul univers. Poemul Memento Mori cu lupta din cer între două panteoane, dac și roman.

Îmi pare că literar cosmofagia este un procedeu care adaugă forme de expresivitate ale spațiului inaccesibil. Boala se explică prin anularea credinței  în zei. Dacă nu este nimic sus, universul ne așteaptă să-l cucerim și, dacă nu avem încă nave potrivite, de ce să nu ne folosim deocamdată imaginația! De pildă o viziune cosmofogă este aceea în care ar fi în viitor un univers în care limba comună ar fi limba engleză, dovedindu-se astfel imaginație și gândire îngustă, reducționistă. O limbă îngurgitează universul lingvistic. Să-i adăug prin urmare termenul de lingvistofagă.

Ceva de genu`

Gabriel Mirea

Comments (1)

cand citetsi, mai ales prima oară, fie si de sus pana jos, citetsi cu foamea cititotului, cu patima si nesat, apoi recitetsi, iar si iar, poate mai cumpatat, poate nu, descoperind, redescoperind, compunand de fiecare data chiar toata esenta,profunzimea, emotia,poezia,iubirea. in fiecare cuta, trasatura, umbra sau raza de lumina te opresti si citetsi, recitetsi, descoperi si te incununezi onorand opera, creatia… te hranesti din fiecare tremur, murmur,tumult, din fiecare picătură de culoare. te impartasesti si impartasesti. frumoasa poezie

Write a comment

"));