Spaţiu intern
Autor: Liviu Georgescu
Sursa: revista Galateea
Data: nr. 7 mai 2005
inima vibrează în aerul gros
spânzurători sclipesc deasupra gheţii
apusul se duce alunecând în pielea noastră
ca un şarpe de sulf strivit sub dansul abstract
adormită-n zăpadă privirea mea e chiar iarna
stelele îşi înfig lăncile în cruci de fildeş cerul se răstoarnă peste mine
cu vâltori de puritate otrăvitoare – cicatrice a
morţii pe faţă
umbra golită îmi aţine viaţa
în depărtată pirită de foc
gândul mi-e absorbit
interogativ visele plutesc în oglindă
e întuneric peste tot
adânc în plasma stratosferică
lobi craniali în lobi vegetali au rămas afară
într-o cursă de fum într-un priveghi permanent
o pisică a traversat golul
orologiul din turn a explodat
într-o înflorire criptografică
şi umbra mea mlăştinoasă din câmpia pustie
s-a scurs în cerul dureros
inima pâinii e mâncată de un vânt germinal
acum privirea rătăceşte sus
gândurile înăuntru
sufletul e ghid prin apele verzi
adâncă şi verde e icoana de dincolo
răsărind din stagnarea ascunsă
dincolo de orizont
prin întuneric
înspre sfinţenie
am simţit o respirare
totul se amplifică în puritate ardentă
am atins o figură ce mă consumă
ca un flaut de foc
text preluat cu acordul revistei Galateea la data de 19 iulie 2007
Tags: Georgescu.Liviu
Loading ...