V-ați uitat pe eticheta Cinicul de serviciu? A început un serial despre grădina Aken. Azi Știri pe scurt iar pe carteadeschisa.ro considerații articolul lui Maiorescu În contra direcției de astăzi în cultura română.

Valsul Vocalei

Autori: Paul Blaj
Editura: Napoca Star
Locul: Cluj
Anul apariţiei: 2005
Grafica volumului: Petrică Birău
Coperta: Dinu Virgil
Număr de pagini: 80
Prefaţă: Paul Sân-Petru

Miniantologie lirică

icoană hoinară

voi căuta pe masă un suspin
îmi va pleca din braţe primăvara
te vei retrage-n zâmbetul divin
din cântec îţi vei smulge doar chitara

îţi voi lăsa pe tâmple un viespar
de îndoieli frumoasă de grena
ne vom ascunde într-un gând ştrengar
o mănăstire ne va guverna

vom asculta oraşul lângă nuci
mă vei îmbrăţişa ca o fugară
se va-ndulci ca via în butuci
şi buza ta cu gust de domnişoară,

ochii fără rouă

ţi-e zâmbetul de seară ca un lanţ
în care mă întorc câineşte iară
iubită purpurie din Bizanţ
vitraliu cu nuanţă de secară

ne despărţea şoseaua grea de somn
ne locuia încă frumos surâsul
scăpai din braţe noaptea unui domn
dormea-ntr-o umbră strecurat apusul

trecea iubind culoarea orei două
cu tălpile desculţe un refren
al lumilor din ochii fără rouă
al vorbelor uitate în polen,


balul părerii de rău

sunt acela ce vrea ca să fie minţit
că toamna e zână cu gesturi brutale
că timpul e-al brumelor arhimandrit
că gol va fi iadul şi goale spitale

sunt acela ce vrea ca să fie gonit
din casa în care copiii înjură
din sufletul ce a surâs ipocrit
din laurii vieţii din ţara de zgură

sunt acela ce vrea ca să fie dorit
de sute de martii frumos colorate
o dată de moarte de poveste de mit
trecând prin milenii rămânând jumătate

şi rămas acel nimeni să contemple sfiit
mentolate săruturi simplele macadamuri
şi iubite uzate ce superb l-au minţit
şi minciunile sale ca un iad fără geamuri,


“imperiul lui trebuie”

respirau felinare după muguri de ploaie
o armată de simţuri tremura în asalt
cuceream două buze în lumina de paie
mă chemai ca să-ţi vindec dorul tors din înalt

petreceam lângă noapte buni prieteni cu mersul
în oraşul balsam din imperiul străin
îmi cântai o baladă mă-nvăţa greu reversul
că un zâmbet păstra-voi de acum mai puţin,

Texte preluate cu acordul autorului la data de 5 august 2007

Selectarea versurilor
Gabriel Mirea

Tags:

One Response to “Valsul Vocalei”

  1. paul blaj Says:

    Dragă Gabriel, aşiteptam şii postarea recenziei din Antaresul din 2006, pe Aprilie-Mai-Iunie, numerele 97-98-99,
    apoi mai sunt defectele tehnice din dreptul titlurilor. Însă îmi plac poemele alese de tine. Cu drag, atent, Paul Blaj

Leave a Reply