Muream vorbelor
Autor: Paul Blaj
Editura: Napoca Star
Locul: Cluj-Napoca
Anul apariţiei: 2001
Număr de pagini: 70
Prolog şi epilog liric: Petru DINVALE
Miniantologie lirică
psalmul metroului
din Valea Umbrei Morţii
cât de tainici sunt oamenii care privesc
în gol!
nimic
nu îi deranjează.
parcă şi-au aruncat gândurile undeva
departe,
şi le aşteaptă acum întoarcerea.
dar ea îi va lovi brusc,
ca un bumerang
pe fiecare unde este.
ce bine că Te am pe Tine
Tată,
să mergem ochi în ochi în acest vagon,
până la capăt,
Doamne!
psalm de-a lungul râului
singur trag la rame
uneori e greu uneori e uşor
vin de unde mă duc
şi trăiesc de când mor
insula e pustie
se mai rupe o vâslă
o cârpesc eu cum pot
nod cu nod ameţesc
nu, nu ştiu să înot
rătăcire târzie
de la un timp
Tată
literele mă dărâmă
şi sunetele mă sapă
psalm spre emaus
după mulţi ani de trudă
arunc toate uneltele posibile
în ziua de ieri
sunt omul cu trei talanţi îngropaţi
(ştiu că nu aţi auzit de mine)
şi trec la pas de seară spre casă
urmele mă dor
gândurile mă strâng la încheieturi
de aceea mă grăbesc puţin fără să vreau
nu-mi dau bine seama Tată
de când mergem împreună?
şi ce caută mâinile Tale în sufletul meu?
sunt atât de atât pentru ele
iar ziua aproape s-a dus:
rămâi, te rog!
Texte preluate cu acordul autorului la data de 2 august 2007
Selectarea versurilor
Gabriel Mirea
Tags: Blaj.Paul
Loading ...